Nu ştii ce culori să alegi din marea de farduri, umbre, creioane şi rujuri… Nu ştii ce ţi s-ar potrivi pentru culoarea ochilor, nu ştii cum să combini nuanţele dintr-un set cosmetic, cînd şi cum să le foloseşti. Consideri o culoare dată – albastră, mai găsesti un fard albastru, le aşezi alături – culori total diferite. Cum să le diferenţiezi? Hai să începem cu bazele.

Teoria culorilor după modelul RYB (red-yellow-blue) este folosită în artă în general, pictură, grafică, design interior, etc. Pentru a înţelege mai uşor şi a vizualiza această teorie, se foloseşte aşa numitul cerc cromatic (roata culorilor sau steaua culorilor sau color wheel) – creat de Johannes Itten. Am adaptat unul în imaginea alăturată. Atenţie, culorile prezentate nu sunt perfecte, pot varia în funcţie de setările monitorului, important este să înţelegem cum sunt create şi folosite.

Culorile primare sunt roşu, galben şi albastru (sună cunoscut?). Culorile primare nu sunt create prin combinarea altor culori şi au cel mai înalt grad de strălucire. Aceste culori sunt cele 3 de la care “pornesc” deja celelalte culori. Prin combinarea lor în diferite proporţii şi cu ajutorul nonculorilor, se obţin toate culorile din natură.

Apoi avem culorile secundare, create prin combinarea culorilor primare, în proporţii egale, 2 cîte 2:

ROŞU + GALBEN = ORANJ (portocaliu)

GALBEN + ALBASTRU = VERDE

ALBASTRU + ROŞU = VIOLET

Pînă aici, putem deja construi spectrul culorilor, cele 6 culori primare şi secundare, sau curcubeul (deşi cică ne lipseşte indigo pentru curcubeu).

Pe cercul culorilor ne-au mai rămas culorile terţiare, create prin combinarea unei culori primare şi a unei culori secundare alăturate:

ROŞU + ORANJ = ORANJ-ROŞCAT

ROŞU + VIOLET = VIOLET-ROŞCAT

ALBASTRU + VIOLET = VIOLET-ALBĂSTRUI (indigo)

ALBASTRU + VERDE = VERDE-ALBĂSTRUI (turcoaz)

GALBEN + VERDE = VERDE-GĂLBUI

GALBEN + ORANJ = ORANJ-GĂLBUI (auriu)

Denumirile culorilor terţiare le-am găsit diferite în diferite surse, în română, dar practic esenţa este că rezultă prin amestecarea egală a unei culori primare cu una secundară de lângă, dacă ne uităm pe cercul cromatic.

Culorile primare + culorile secundare + culorile terţiare = Cercul cromatic

După ce am identificat cele 12 culori din cercul cromatic, numite şi culori pure, şi am înţeles cum sunt formate, acum urmează să învăţăm cum se potrivesc ele într-o compoziţie cromatică.

Mai întîi, trebuie să amintim de culorile acromatice, le ştiţi bine – ALBUL şi NEGRUL. Ele nu se pot găsi în natură în formă pură. De asemenea, mai avem GRIUL, care se obţine prin combinarea albului cu negrul în proporţii diferite. Toate nuanţele de la alb la negru se numesc gri. Acest set de culori este modelul standard pentru un “smokey eye” şi se potriveşte cromatic tuturor. Culorile acromatice (nonculorile) pot fi adăugate oricărei combinaţii cromatice, fără a ne face griji de compatibilitate.

Continuăm cu compoziţiile monocromatice, sau în acelaşi sens, culorile monocromatice, adică toate nuanţele unei culori.

Dacă adăugăm alb sau negru într-o culoare pură, obţinem nuanţe deschise sau închise ale aceleiaşi culori:

- Culoare + Alb = Tentă (tint)

Exemplu: Roşu + (Alb) = Roz

- Culoare + Negru = Umbră (shade)

Exemplu: Oranj + Negru = Ruginiu

- Culoare + Gri = Ton (tone)

Exemplu: Violet + Gri = Lila

Acestea sunt detalii tehnice, iar în română la toate le zicem nuanţe. În engleză, tints, shades şi tones se numesc corect toate împreună hues, dar şi ei le zic la toate shades.

Compoziţiile monocromatice se folosesc des în machiaj, în special în aceeaşi tehnică smokey eyes, şi anume trecerea nuanţelor de la cel mai închis (aproape de gene) la cel mai deschis (pînă la sprîncene). De obicei, aplicăm nuanţa închisă pe conturul pleoapelor, avînd ca reper orice culoare – albastru, violet, roşu, etc. Putem închide total nuanţa, trasînd chiar pe linia genelor un contur cu creionul negru. Avansăm pînă în pliul ochiului (crease), zona cea mai „adîncă” a pleoapei superioare, şi aplicăm nuanţa medie pe partea mobilă a pleoapei. Deasupra pliului aplicăm cea mai deschisă nuanţă de fard şi finisăm cu aplicarea unei nuanţe albe sau de fildeş (ivory) sub sprîncene. De obicei, se conturează şi pleoapa inferioară cu nuanţa medie sau închisă a fardului.

Culorile se pot împărţi în 2 grupuri mari: culori calde şi culori reci. Această percepţie a lor vine din experienţa umană, pentru că atunci cînd privim o culoare această ne insuflă o senzaţie de cald sau de rece. Pentru mine, îmi este uşor să mă gîndesc la o flacără arzătoare şi atunci identific nuanţele calde, restul sunt reci. Dar ca regulă, „temperatura” culorilor pure ar trebui să le ştim fără exerciţii ajutătoare

Culori calde: de la Galben la Violet-roşcat, pe roata culorilor.

Culori reci: de la Verde-Gălbui la Violet.

În machiaj, căldura culorilor se potriveşte tipului de complexitate a tenului, caldă sau rece, dar şi cu culoarea irisului. Voi detalia acest subiect în alte articole

În partea II vom continua cu schemele mai complexe de culori, obţinute cu ajutorul cercului cromatic.

XOXO Lili

Sursa imaginilor: wikipedia.org

Surse informaţii: http://en.wikipedia.org/wiki/Color_theory

http://en.wikipedia.org/wiki/Color_wheel

http://www.vreauculoare.ro/

http://www.flu.ro/articole/Deco_si_Food/Cum_combinam_culorile_.html

Articole recomandate:

• Machiaj pentru ochi căprui
• Teoria culorilor (partea II)
• Machiaj pentru ochi verzi
• Machiaj pentru ochi albaştri
• Happy make-up
• Colour!

Taguri: cerc cromatic, color wheel, combinare culori, combinatii culori, cromatic, culoare, culori, culori acromatice, culori calde, culori primare, culori reci, culori secundare, culori tertiare, cum, cum folosim culorile, despre culori, monocromatice, nuanta, nuante, roata culorilor, ryb, scheme culori, steaua culorilor, teoria culorilor

Acest articol a fost postat pe Wednesday, January 20th, 2010 la 8:20 pm în categoria Machiaj. Puteţi urmări comentariile la acest articol abonîndu-vă la RSS 2.0. Puteţi lăsa un comentariu, sau să faceţi trackback de pe site-ul dvs.